Tare incantata mai eram ieri, ca am postat un prim material, pe blog!
Si, considerand ceva firesc, am tinut sa fie citit de persoane de a caror parere tin cont! Asteptam sa termine de citit, pentru a-i afla opinia! Spre surpinderea mea, aud "Mda, dragut materialul dar, nu m-a surprins cu nimic"! O afirmatie mai descurajatoare, nu a fost in stare sa debiteze! "Stii, e o opinie pe care o stiam, si, oricum, te cunosc destul de bine, nu cred ca ai putea sa ma mai surprinzi cu ceva".
Stop, mi-am zis! De ce oare, cei apropiati, considera ca ma cunosc atat de bine, incat, sa creada ca stiu ce gandesc, chiar inainte ca eu sa fac acest lucru, incat sa fie siguri ca, nu as putea sa ii surprind?
Mi-am inghitit cuvinetele care se luptau sa iasa si am trecut la un alt subiect!
Observand un zambet stengaresc pe fata mea a fost curioasa, persoana in cauza, sa afle ce ma amuza. "A, ceva putin interesant! Imi imaginam, cum o sa fie, peste vreo 40 de ani, pentru tine". Cu o privire uimita, imi cere sa ii spun, ce ma face sa cred acest lucu si, de ce, ma amuza ."Pentru ca, peste vreo 40 de ani, tu, ai sa rogi Divinitatea sa nu te mai tina in viata, ai sa te tarasti in chinuri, implorand mila".
Reactia? Niste ochi bulbucati cat cepele si iesiti din orbite, ca la melci!
"Dar stii ce ma amuza de fapt?", continui eu marturisirea, "Ma amuza, gandul ca, eu, o sa fiu cea care ti-a daruit sfarsitul palpitant"!
Va las pe voi sa va imaginati reactia!
LOGIC, nu o sa fiu niciodata atat de psihopata incat, sa pun in practica ceea ce l-a speriat dar, vroiam sa ii demonstez ca, nu e chiar asa de GREU DE SURPRINS!
Mai toti avem impresia asta, ca putine lucruri ne pot surprinde. Avem impresia ca, am vazut prea multe lucruri si intamplari bizare incat, cei pe care, credem, ca ii cunoastem mult prea bine, pot face sau zice ceva care sa ne surprinda, placut sau neplacut!
Ei bine ...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu